Carrefour de nuit

Ora 9, seara. Afara o ceata deasa ca de inceput de iarna.

Motorul diesel inca neincalzit toarce zgomotos. Las usor in jos geamul ca sa intre un val de racoare (de parca nu am inghetat deja) menit sa ma trezeasca din amorteala. Pe straβe masini putine - deh, oras de provincie. Imi place la nebunie ceata asta. Not so much pe deneu cand vine taranu cu xenoane montate in spatele blocului si reglate in directii cameleonice.

Trec peste linia de tramvai ca sa depasesc un tataie ratacit, intr-o Dacie de pe vremea cand stateam la coada la portocale, la alimentara "la Dinu". Deodata universul se zguduie si aud un zgomot apocaliptic: n-au astupat nici acum groapa din fata de la Balif. Arunc un "futu-i..." printre dinti si merg mai departe, ocolind cu grija pana si firele de nisip.

Trag in parcare la Carrefour. Destul de pustiu - fix pe gustul meu (urasc aglomeratia de cumparatori cu skills de orientare asemanatoare oilor). Trag din portbagaj sacosa verzuie mototolita si tocita de atatea "in and out". Intru in supermarket, cand, o mireasma de "bacanie uscata" imi muta nasul cat de-o deviatie de sept medie.

Inauntru si mai pustiu. Doua tanti plictisite la doua case alaturate isi povestesc una alteia cat de mari sunt oalele de ciorba pe care le vor gati cand vor ajunge acasa. In cinci minute sunt gata cu cumparaturile. Trec pe la casa si ies in sfarsit din mirosul de camara neaerisita.

Trag in piept un val de aer rece care se duce pana in fundul plamanilor recent privati de smog-ul celor 10-11 ani de patimi de fumator. Un grupulet de paznici stau aplecati spre geamul deschis al unei SuperNova din care se aude comentariul radiofonic al unui meci de fotbal. "Cat e ma, scorul?" intreaba unul din ei dupa care trage cu patos dintr-o tigare. Zambesc larg, un pic nostalgic - imi aduce aminte de vremurile cand ascultam comentariile meciurilor "de etapa" la radio in timp ce ne intorceam de la tara. 

O iau incet spre casa. Ceata parca s-a mai rarit, destul cat sa lasa fatadele blocurilor pestrite sa se vada. Ma bucur ca un copil cand prind rosu la semafor - pot sa mai admir pret de cateva minute linistea rece, de noapte, a orasului.