Vine deci acea perioada nefericita a anului cand trebuie sa-mi reinnoiesc polita CASCO si RCA-ul. Ca de obicei, primesc de la broker-ul de asigurari din Bucuresti, cu care lucrez de multi ani, copiile celor 2 polite si deconturile pentru prima rata de CASCO si pentru valoarea totala a RCA-ului.
Intamplator nu am apucat sa le printez la serviciu si nici nu am imprimanta acasa. De printat in oras nu poate fi vorba pentru ca, incredibil dar adevarat, in urbea X a lu' nenea Caragiale, la o populatie de peste doua sute de mii de suflete, de-abia daca gasesti 2-3 locuri unde poti printa de pe memory stick. Evident, in cei doi ani de cand m-am intors in Ploiesti (dupa 12 ani de Bucuresti), nu am aflat unde sunt acele locuri.
Ca un baiat destept ce sunt, intru frumos pe site-ul de home banking si ma apuc cu avant pionieresc sa-mi fac si un cont in euro pornind de la cel in lei, pentru a putea plati rata la CASCO (evident asta e in euro).
Yadda, yadda, yadda (e din Seinfeld) ... cand sa fac plata catre broker, imi pica ochii pe comisionul bancii - f'o 12 euroi la un transfer de 120. Ma adun de pe jos, ma urca la loc pe scaun si ma sigur inca o data ca sunt pe site-ul de home banking si nu pe Western Union. Imi iau frumusel inima in dinti si ma indrept spre sediul agentiei/sucursalei/whatever Groupama, zicand in sinea mea: lasa ma ca astia-s destepti, au computere, ca doar lucreaza la firma franceza, ce naiba? S-o gasi careva care sa stie sa lucreze cu un memory stick si sa vizualizeze niste pdf-uri de unde sa ia datele politelor si sa-mi taie chitanta.
Bad move, avand in vedere ca anul trecut, de fiecare data cand am fost acolo sa platesc ratele politei am fost privit cu suspiciune si am fost intrebat chestii gen de unde am decontul, cine a emis polita, de ce lucrez cu broker din Bucuresti, cum mi se trimit deconturile, ce numar de telefon am (in caz ca, vezi Doamne, decontul e fals, etc).
In fine, stateam in fata unei "cucoane" ce batea spre 40 de ani, care mesteca guma si care avea o coafura gen Elaine din Seinfeld (in fine, un fel de pitzi autohtona care ramasese blocata in anii 90) si ii explicam ce vreau sa fac. S-a holbat vreo 10 minute la nu stiu ce sistem dupa care, a avut o revelatie - am vazut efectiv cum s-a luminat la fata, dupa 10 minute de "bezna" - si mi-a zis cu un zambet evident fortat ca nu are cum sa ma ajute, ca ea nu poate baga memory stick-ul in calculator ca poate e virusat, etc.
Ies morcovit de la ei si stau 2 minute langa masina gandindu-ma cum sa procedez. Va dati seama ca nu aveam de gand sa platesc comisionul ala nenorocit la banca si nici sa ma car prin nebunia de trafic din Bucuresti pana la cel mai apropiat sediu Groupama ca sa platesc in conditii civilizate.
Pun mana pe telefon (pardon, smartphone), intru pe site-ul Groupama si caut sediul asta. Gasesc o adresa de email (gen: maria.georgescu whatever) si dau sa ma intorc sa intreb daca e ok sa trimit pe mail. Fac doi pasi si ma intorc, gandind: dar daca se sperie dobitoaca? Trimit mailul la adresa mai intai gandindu-ma ca e al directoarei de agentie/sucursala care ar trebui sa fie mult mai luminata la cap - da, in agentiile/sucursalele de genul asta si in firmele romanesti inca mai functioneaza un sistem asemenator castelor din India. Apoi intru in sucursala, spun gagicii de la receptie (una din cele doua bunaciuni cu IQ de euglena verde, de acolo) ca am trimis mail, constat ca habar nu are ce mail au ei pe site si ajung in cele din urma la ... da, era directoarea.
Ii explic, pricepe (thank you, God!), printeaza si merge cu mine inapoi la casierie. Ii explica aleia pe un ton de ordin pe linie de casta dupa care ma lasa acolo, nu inainte sa-i multumesc.
Idioata de la casierie inca mai avea intrebari - can you believe this? Zice: cum ati procedat? Pai am dat mail. Pai cand ati avut timp sa va duceti sa dati mail? Pai nu m-am dus nicaieri, am mail pe telefon. A ramas tablou.
In fine, mi-a facut chitantele, am platit, dupa care ma intreaba daca vreau copii dupa deconturi, ca ea trebuie sa le opreasca acolo (Jesus!). Ii explic ca le am pe mail si ca pot face cate copii doresc. Plec, ii spun la revedere si m-am oprit fix cand gura mea se pregatea sa zica: ne vedem peste 3 luni la rata urmatoare. Da, m-am oprit ca poate pana atunci gasesc alta metoda de plata.
Acum sper ca intelegeti cat de mult sufar in orasul asta (desi e my hometown) fiind inconjurat de cercopiteci care sigur nu au auzit de chestii gen smartphone, Facebook, mail pe mobil, etc. Ma simt ca un american care se duce sa locuiasca in ... hai sa zicem Albania, de exemplu. Planet of the Apes, Idiocracy, ettzetera, ettzetera...
P.S. Alex, stiu ce vrei sa zici dar sa nu stii ca exista Priority Pass pentru cei care zboara Economy nu e din aceeasi categorie cu cele de mai sus. Multi folosesc un memory stick sau un smartphone dar nu multi ajung sa faca escala in locatii si cu companii aeriene unde intri la Lounge cu Priority Pass, gen Istanbul si Doha cu Qatar Airways. :))
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu