De trei zile ma chinuie o ceata deasa ca o supa (cum se zice) care in combinatie cu noroiul de pe asfalt, care acopera marcajele si cu intunericul de ora 7 face drumul dintre metropole (adica Bucuresti Métropole si Città di Ploiesti) un pic mai neplacut.
Nu ma intelegeti gresit, imi place la nebunie ceata, dar parca de data asta e cam mult.
Duminica am plecat din Bucuresti pe la 6 seara, iesind pe centura de est, prin Autostrada Soarelui. Cat pe-aci sa nu mai nimeresc iesirea in centura, asa de deasa era ceata. Nu mai spun ca eram si cap de coloana si nu aveam niciun iepure in fata. De-abia prin dreptul manastirii Cernica am scapat de calvar.
Ieri si azi am servit o portie de supa pe partea opusa, la A1. Ceva mai acceptabila dar tot m-am ales cu o durere in ceafa. Plus ca a tinut ceata pana in fata blocului.
Noroc cu CD-ul cu balade rock, pe care l-am tocit de tot de cate ori l-am ascultat in ultimele luni. Simfonie curata: rock in difuzoare combinat cu zumzait de diesel la frane de motor sau la urcare pe poduri.
Va urma
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu