vineri, 4 februarie 2011

Aventuri in America - ziua a IV-a

Ziua de azi nu a inceput tocmai bine, dar s-a incheiat intr-un mod placut.
M-am trezit la 3:30 dimineata - deci un pas inapoi fata de ziua anterioara. Am orbecait prin camera vreo ora si ceva dupa care am mai tras o repriza de somn, pana pe la 6:30.

Mic dejun si fuguta spre birou (la client). Nu mi-a venit sa cred cand am vazut ce uscate erau drumurile. Parca nici nu fusese furtuna de zapada cu o zi inainte. Bai, nu zic uscate in sensul ca nu mai era zapada ci in sensul ca erau uscate ca vara. De fapt, aproape ca vara pentru ca acum erau albe de la sare. Tot americanii-s ai mai tari mai nene :p Bine, mai erau stradute secundare un pic acoperite de zapada, dar acolo se dusesera lupte grele cu nametii, dovada ca acum astia erau la marginea drumului de aproape ca nu vedeai masina de pe sensul celalalt.

In fine, am luat-o la pas spre birou, pentru prima data fara GPS. Bineinteles ca am facut dreapta unde nu trebuia, la un moment dat si am ajuns pe una din stradutele alea de am zis de ele mai sus. Ca un neastamparat ce sunt, am calcat frana puternic pana la podea, ca sa ma dau pe derdelus. Moment in care gandacelul meu de masina a inceput sa caraie ca toate alea - intrase maria sa ABS-ul.

Am ajuns la birou, mi-am facut treaba iar seara m-am intalnit in sfarsit cu ingerul pazitor. Sar'na! :)) Cina la Ernie's - un fel de local italienesco-grecesc, de era si discoteca de fapt. Spicy wings in dăşchidere (cum zic aia pe la tara, la noi) - de ma ustura si acum cerul gurii, apoi un pui cat un strut de mare, Diet Coke la greu si barfa cat cuprinde.

Cand am ajuns la locul unde imi lasasem buburuza (ca la Ernie's ma duse ingerul cu tancul - adica un Chevrolet Equinox), in timp ce stateam sa se incalzeasca gandacul meu, vine un nene amereican cu un Cadillac (tractiune spate) sa ia o curba unde inca mai era zapada. Bineinteles ca genious-ul a ramas intepenit acolo si apoi facea semne disperate sa-l ajute careva. [sigh] ... Americans! :)))

Apoi am luat-o frumusel catre hotel ... bine, vorba vine frumusel - 80 de mile la ora (~130 km/h) pe strasse. Nu mi-a mai pasat ca gandacul era foarte instabil si mai incepuse sa bata si vantul - am dat in ea sa zaca. Mai ales ca la un moment dat pe banda de langa era o don'soara intr-un coupé, imbracata à la Alanis Morisette in videoclipul ala (stiti voi care - sau daca nu stiti, uite asa) si normal ca trebuia sa-i arat cam cum se conduce pe la noi prin Ieuropa :))) Offff, unde e Hyundai Accent-ul meu ala european, cu motor diesel, cutie automata si cauciucuri de iarna, cand am nevoie de el? :)))

Azi e fara poze - deci, pofta-n cui. Hai, noapte buna! :p

Va urma

Un comentariu:

  1. LOL!!!! Te-a prins si pe tine "lenea" noastra cu schimbatul vitezelor. Subconstientul te da de gol. Pentru ca in subconstient recunosti ca automata e mai usor de condus decat manuala si uite asa te mai scapi... Uita-te ce ai scris in ultima fraza, ultimul paragraf...

    RăspundețiȘtergere