Aventuri in America - ziua a XI-a (prima parte)

A venit si mult asteptata zi de joi, 10 februarie. O zi de business, pentru ca pana la urma, de-asta sunt aici, nu.

M-am imbracat la tol festiv, si pe la 12 am portnit-o cu seful spre downtown Detroit (unde mai fusesem cu cateva zile in urma, dar cu alt scop) pentru a ne intalni cu 2 persoane de la Legal.

Sa nu uit: am avut ocazia sa platesc pentru prima data cu cardul, la benzinarie, direct la pompa. ma stresa gandul ca nu stiu cum se face, dar m-am descurcat pana la urma. Ca o paranteza: gandacelul meu de Nissan Versa (de care m-am atasat pana la urma, la fel ca de Toyota de anul trecut) s-a dovedit a fi cam insetat :)

Dar, sa revenim. Pentru ca seful trebuia sa plece la aeroport dupa intalnire a plecat fiecare cu masina lui. Asa ca, am bagat adresa in GPS, si ... viteza. Am ajuns cu bine downtown, care era la vreo 45 de km (parca) de locatia unde ne aflam noi, dupa care am inceput sa ma uit dupa parcare. O gasesc (etajata, si in fata cladirii cu 'jde etaje, unde avea loc intalnirea). Urc la etajul 33 si in timp ce asteptam sa isi faca aparitia ceilalti (ca ajunsesem primul si bulgaroaica de la receptie m-a poftit in sala de conferinte) am inceput sa  ma holbez pe geam (ca aveam la ce). O vedere coplesitoare, pentru un roman venit dintr-un orasel ca Ploiesti-ul. De fapt ar fi fost asa pentru orice om venit dintr-o tara unde nu prea se vad maretii din astea. Orasul Detroit vazut de sus de tot, cu zgarie norii din centru (inclusiv Renaissance Center) care era, cum se spune à coté, raul Detroit in dreapta, de un albastru-verzui intens, cu sloiuri de gheata pe el, iar peste rau, orasul canadian Windsor. Geniala imaginea - pacat ca nu am putut face poze. Aaa, i-am aratat sefului locul unde am ramas blocat in People Mover :)))

In timpul intalnirii, nu stiu cum veni vorba, ca americanii incercau sa-si aminteasca cine e roman la ei in firma (asa am aflat ca tipa de la receptie care avea o engleza cam stricata, era bulgaroaica). Ocazie cu care le-am spus ca am remarcat eu un nume pe documentele lor, care sigur era romanesc, intrucat putea fi tradus. Sorry, people dar e confidential. Oricum era ceva funny pentru ca au ras vreo 5 minute fara oprire.

Va urma